Ileana Sandu
Ziua Dunării este sărbătorită la nivel internaţional la data de 29 iunie începând cu anul 1994, în semn de solidaritate între popoarele ce împart acest bun comun, în ciuda diferenţelor de culturi şi istorii, fiind unite de dorinţa de a proteja această resursă preţioasă. Dunărea este, după Volga, al doilea cel mai lung fluviu din Europa şi cel mai lung din regiunea Uniunii Europene.
Format la est de Donaueschingen (oraş german din Munţii Pădurea Neagră, de unde i se trage şi numele), fluviul străbate 10 ţări, pe o distanţă de 2.860 de kilometri, trecând sau atingând graniţa cu Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Debitul mediu este de 7.000 de metri cubi pe secundă, apele Dunării adunând, în drumul lor, peste 300 de afluenţi.
Acest volum imens face ca Dunărea să fie una dintre sursele vitale de apă potabilă proaspătă din Europa Centrală, „potolind setea” a peste 20 de milioane de oameni din regiune.
Fluviul străbate multe oraşe europene importante, inclusiv patru capitale naţionale – Viena (Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria) şi Belgrad (Serbia). Porţile de Fier este cel mai lung şi cel mai mare defileu din Europa şi de pe Dunăre. Are o lungime de aproximativ 130 de kilometri şi face parte din graniţa dintre România şi Serbia. Delta Dunării este a doua cea mai mare deltă fluvială din Europa, după Delta Volga, şi cea mai bine conservată de pe continent.
Cea mai mare parte a Deltei Dunării se află în România, în timp ce partea de nord, pe malul stâng al braţului Chilia, este situată în Ucraina. Suprafaţa sa aproximativă este de 4.152 de kilometri pătraţi, din care 3.446 de kilometri pătraţi se află în România. În 1991, partea românească a Deltei Dunării a intrat în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
De importanţă covârşitoare pentru biodiversitatea Europei, Dunărea adăposteşte o mare varietate de habitate şi specii rare şi periclitate – printre care 320 de specii de păsări – iar ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu. Peste 5.200 de specii de floră şi faună sunt adăpostite de Delta Dunării, pe lângă faptul că ea asigură condiţii de hrană mai multor păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european.
Flora Deltei Dunării ocupă 78% din totalul suprafeţei, în timp ce fauna sa este una bogată şi variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti, crustacee, melci, moluşte şi insecte.
Fluviul este aproape în întregime navigabil (se poate călători din sudul Germaniei până la Marea Neagră), fiind considerat o adevărată „autostradă pe apă”. În secolul al VII-lea î.Hr., marinarii greci au ajuns la Dunărea de Jos şi au navigat în amonte, desfăşurând un comerţ intens, iar în antichitatea romană, fluviul a format graniţa Imperiului cu triburile din nord, aproape pe tot parcursul, de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră.
Preferat ca traseu de călătorie, de către conducători, încă din cele mai vechi timpuri, Dunărea a fost numită mult timp „fluviul regilor”, iar Napoleon a numit-o „Regina fluviilor din Europa”. Până în anul 1970, când a fost acoperită de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I, insula Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreaţă) a constituit un important obiectiv turistic. Era situată la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime şi 500 m lăţime.
Atestată documentar încă din 1430, insula populată de turci era renumită atât pentru peisagistica spectaculoasă oferită şi pentru cultivarea trandafirilor, cât şi pentru produsele ieftine şi de calitate pe care turiştii le puteau achiziţiona, preţurile fiind scutite de impozit: delicatese turceşti, bijuterii, tutun, uleiuri şi parfumuri de trandafir.
Sub titlul „Ultima primăvară la Ada Kaleh”, studioul Alexandru Sahia a realizat, în 1968, un documentar ce prezintă ultimele imagini înainte ca insula să fie înghiţită de apele Dunării. Filmul poate fi vizionat pe adresa.
(documentare – romaniatourism.com, danubeparks.com, trafalgar.com)
Citește și