Demersul prin care aceeaşi organizaţie neguvernamentală care a obţinut îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Iaşi solicită acum schimbarea denumirii Bibliotecii Judeţene din Cluj-Napoca şi înlăturarea bustului de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia redeschide o dezbatere delicată: cum ne raportăm la personalităţile istorice care au lăsat în urmă atât opere culturale valoroase, cât şi decizii politice condamnabile?
Valul de reacţii împotriva „epurării” culturale a lui Octavian Goga ia amploare, după ce grupul de intelectuali din jurul revistei „Oraşul” şi filiala clujeană a asociaţiei ASTRA au dat publicităţii o declaraţie comună de protest, pe care o redăm integral.
DECLARAŢIE
În zilele acestea, presa ne-a adus veşti deosebit de îngrijorătoare privind soarta culturii noastre, singurul domeniu din viaţa publică neinfestat încă de marasmul politicianist. E vorba de retragerea statuii lui Octavian Goga din locul de la Iaşi unde a fost amplasată, cu scopul de a ascunde publicului faţa unui mare luptător pentru cauza românilor asupriţi din Transilvania, poet care a fost supranumit „poetul pătimirii noastre. ”
Se pare că pătimirea sa de atunci nu a fost de-ajuns, nici zilele de închisoare la Seghedin unde l-a vizitat nenea Iancu, întrucât poziţia sa ca om de partid din ultimul guvern dinainte de dictatura regală, a căşunat unui ONG din Arad, numit Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului să-l încrimineze pe unul dintre cei mai valoroşi poeţi naţionali, socotindu-l nedemn de atenţia şi dragostea cu care a fost întâmpinat în timpul vieţii şi în postumitate doar pentru că a făcut parte dintr-un partid de dreapta.
Ca atare, a solicitat Consiliul Judeţean Cluj să-i înlăture numele din titulatura Bibliotecii Judeţene şi să nu permită existenţa unei străzi cu numele lui Octavian Goga.
Considerăm toate aceste acţiuni ultra punitive vin în contradicţie cu caracterul preventiv asumat de ONG-ul arădean, care ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre actualitate ca prim element discutabil.
Al doilea element trimite la interpretarea abuzivă a legii, întrucât aceasta priveşte „persoane care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.” Or, Octavian Goga a făcut parte dintr-un partid, a căreia ideologie a fost stabilită de A.C. Cuza, el personal fiind adversar declarat al mişcării legionare şi al Gărzii de Fier.
Pe acest considerent a fost adus el la putere de Carol al II-lea, în 1937-1938, pentru a mai atenua aversiunea fascizantă a Germaniei şi Italiei şi a salva ţara de la o catastrofă.
Nu e cazul să facem confuzie între politica Partidului Naţional-Creştin de atunci şi activitatea poetului, academicianului şi omului de cultură Octavian Goga, care a rămas în conştiinţa naţiei drept emblema luptătorului pentru realizarea Marii Uniri. A pedepsi un astfel de om, care s-a identificat cu năzuinţele cele mai ardente ale neamului său, ni se pare o greşeală impardonabilă pe care nici cei mai perfizi ideologi ai sovietizării ţării nu au comis-o.
La o situaţie similară se referea şi poetul nostru naţional Mihai Eminescu atunci când afirma: „M-am convins că acea ură în contra trecutului, acea aruncare în apă a tuturor tradiţiilor, acel abis creat între trecutul de ieri şi prezentul de azi nu e un rezultat organic şi necesar al istoriei române, ci ceva factice şi artificial.”
Având în vedere că toate problemele nevralgice ale culturii noastre trebuie să fie, şi sunt, rezolvate de propriii noştri specialişti în domeniu, ni se pare greşit din principiu ca altcineva, care nu are căderea necesară, să vină să ia măsuri dictatoriale într-un domeniu care prezervă memoria naţiunii, cum este cel al Bibliotecii clujene
Suntem de părere că activitatea politică a lui Octavian Goga să fie lăsată istoricilor şi biografilor săi, iar poporului român să nu i se interzică prin maşinaţiuni oculte dreptul de a-i cultiva ipostazele de poet naţional şi de corifeu al Marii Uniri, exponent al năzuinţelor milioanelor de români. Orice tentativă de eliminare a lui Goga poetul şi luptătorul pentru Unire din conştiinţa publică este un atentat la identitatea naţională !
Totodată, apreciem că orice tentativă de aplicare zeloasă şi fără discernământ a unui text de lege, corect în fond, este de natură a genera reacţii extreme, cu totul opuse celor pe care legiuitorul le-a învederat, care pot altera grav climatul social şi politic din ţară.
Având în vedere toate aceste argumente, grupul de intelectuali din jurul revistei „Oraşul” îşi exprimă totalul dezacord cu tratamentul vexatoriu aplicat poetului Octavian Goga şi solicităm scoaterea lui de sub incidenţa unor acţiuni care îi terfelesc memoria şi atentează la patrimoniul cultural al Clujului şi al României.
Semnatari: prof univ dr. Mircea Popa, preşedinte de onoare al ASTRA Cluj, istoric Ioan Drăgan, prof. univ. dr. Viorel Hodiş, prof. univ. dr Radu Munteanu, prof. univ. dr. Constantin Rîpă, Emil Luca, prof. univ. dr Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie George Bariţiu, Octavian Căpăţînă, Dan Drăghiciu, Teodor Mateescu, redactor Revista Oraşul, arhiterct Ionel Vitoc-Director revista Oraşul, prof univ. dr Teofil Lung,
Colegiul de redacţie al revistei Oraşul, scriitorul Adrian Ţion, scriitorul Ion Cristofor, prof, univ., dr. Nicolae Sabău, actorul Dorel Vişan, scriitorul Horia Bădescu, scriitorul Constantin Cubleşan, prof. univ. dr. Ioan Stan, istoricul Alexandru Ghişa.
Citește și