Familia Andei, tânăra de 23 de ani ucisă în județul Mureș de Emil Gânj, a descoperit că mormântul acesteia a fost profanat. Potrivit rudelor, pe locul de veci a fost înfipt un țăruș legat cu un lanț de piatra funerară, iar pe o sfoară prinsă de monument au fost atârnați ciorapi.
UPDATE:
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, sesizarea a fost făcută în data de 11 iulie 2026, în jurul orei 17.00, de o femeie de 29 de ani din Miheșu de Câmpie, sora victimei.
„Pe mormântul surorii sale se aflau un lanț de cruce fixat de o bucată de lemn, precum și o sfoară de care era atașată o pereche de șosete”, au transmis reprezentanții IPJ Mureș.
La fața locului au intervenit polițiștii Secției 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie, specialiști ai Serviciului Criminalistic și polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, care au efectuat cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Anchetatorii au ridicat și analizat imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă, au ridicat mai multe obiecte considerate posibile mijloace materiale de probă și au desfășurat verificări atât în apropierea cimitirului, cât și în alte locuri de interes operativ, pentru identificarea persoanei sau persoanelor implicate.
Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de profanare de morminte.
Descoperirea a amplificat starea de teamă a familiei, în condițiile în care Emil Gânj, condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru crimă, este în continuare de negăsit.
Autoritățile au desfășurat una dintre cele mai ample operațiuni de căutare din ultimii ani pentru capturarea acestuia și au oferit o recompensă de 5.000 de euro pentru informații care să conducă la prinderea sa, însă fără rezultat.
După comiterea crimei, familia victimei a beneficiat de măsuri sporite de protecție, iar zona în care locuiește a fost monitorizată permanent de polițiști și supravegheată video.
În urma profanării mormântului, rudele solicită autorităților să identifice persoana responsabilă și să stabilească dacă gestul are vreo legătură cu cazul lui Emil Gânj.
În dosarul crimei, anchetatorii au arătat că Emil Gânj a reușit o perioadă să evite capturarea folosind mai multe cartele telefonice preplătite pentru a-și ascunde deplasările și a monitoriza activitatea forțelor de ordine. Sindicate din Poliție au susținut că operațiunile de căutare au implicat costuri de ordinul milioanelor de euro și au semnalat existența unor erori în gestionarea cazului.
Pe lângă pedeapsa detenției pe viață, instanța a dispus ca Emil Gânj să plătească familiei victimei daune morale în valoare de aproximativ 500.000 de euro.
Alex Corin
Urmăreşte şi: