Doar 3% dintre angajații din sectorul public afirmă că în instituțiile în care lucrează au avut loc concedieri efective ale unor persoane active, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de salariați ai statului.
Cercetarea arată că majoritatea bugetarilor privesc cu scepticism reforma administrației. Aproape 69% dintre respondenți consideră că măsurile adoptate reprezintă mai degrabă o reducere a cheltuielilor decât o reformă autentică, bazată pe competență și eficiență. Numai 9,3% apreciază că schimbările urmăresc cu adevărat performanța.
În privința efectelor concrete, 37,3% dintre participanți au declarat că în instituțiile lor nu au existat reduceri de personal. În alte cazuri, restructurarea a însemnat eliminarea unor posturi vacante, deja neocupate – 22,9% – sau plecarea unor angajați care urmau oricum să se pensioneze – 18,3%.
„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Opt din zece nu cred într-o reformă bazată pe performanță
Scepticismul se menține și în privința viitorului administrației. Doar 17,9% dintre angajații chestionați cred că România va avea parte de o reformă reală, întemeiată pe evaluarea performanței. Ceilalți 82,1% se așteaptă la tăieri fără criterii clare, măsuri de imagine sau la o combinație între acestea.
Mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 54,2%, consideră reduse sau foarte reduse șansele ca o reformă autentică să ajungă în propria instituție.
Reorganizările realizate până acum au avut un efect pozitiv asupra activității zilnice pentru numai 6,8% dintre angajați. În schimb, 20,4% au observat consecințe negative, iar pentru restul schimbările au avut un efect neutru sau inexistent.
Citește și: Marșul absolvenților aduce restricții de circulație în Târgu Mureș
Hârtia dublează digitalizarea
Studiul mai arată că 89% dintre angajații statului continuă să folosească dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente existente și în format digital. Dintre aceștia, 48,6% utilizează constant documentele pe hârtie, iar 40,4%, parțial. Numai 4,1% lucrează exclusiv în format digital.
Pentru aproape 60% dintre respondenți, digitalizarea a dus frecvent la dublarea birocrației, aceleași documente fiind procesate atât pe hârtie, cât și electronic. Doar 13,9% consideră că sistemele digitale au redus în mod clar volumul activităților inutile.
„Statul cheltuie bani pe digitalizare și obține birocrație dublă: același document circulă și pe hârtie, și electronic”, a afirmat președintele Centrului de Formare APSAP.
Aproape jumătate dintre angajații chestionați, respectiv 48,4%, susțin că pierd zilnic mai mult de o oră cu activități care ar putea fi automatizate, precum introducerea datelor, semnarea și ștampilarea documentelor sau copierea informațiilor între diferite sisteme. Un sfert dintre respondenți pierd astfel mai mult de două ore în fiecare zi.
Cercetarea a fost desfășurată în perioada februarie–iunie 2026, printr-un chestionar online. Autorii precizează că participanții sunt angajați ai sectorului public înscriși la programe de perfecționare profesională, iar rezultatele reflectă percepția acestui grup și nu reprezintă un sondaj sociologic valabil pentru toți bugetarii din România.
Alex Corin
Urmărește și: