O investiție de peste 770 de milioane de lei, prezentată ani la rând drept mândria medicinei românești, a ajuns cu doar câteva zile înaintea termenului de finalizare fără să aibă rezolvate integral racordările la energie electrică, gaze naturale și apă. Pe la viitorul Institut al Inimii din Târgu Mureș s-au perindat premieri, miniștri și delegații guvernamentale, s-au făcut fotografii, s-au rostit discursuri și s-au dat asigurări. Acum, pentru lucrări elementare care ar fi trebuit pregătite din timp, este nevoie de un „comandament local” la Prefectura Mureș.
Nu vorbim despre o anexă oarecare, ci despre unul dintre cele mai importante spitale noi construite în România. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) va avea o suprafață desfășurată de peste 19.300 de metri pătrați, subsol, demisol și cinci etaje, 85 de saloane și 219 paturi – 214 pentru spitalizare continuă și cinci pentru spitalizare de zi. Clădirea va cuprinde un bloc operator cu patru săli de operație, inclusiv o sală hibridă, trei săli de angiografie, două săli de electrofiziologie, secții moderne de terapie intensivă, laboratoare de cardiologie intervențională și facilități pentru transplant cardiac. Noul corp este independent structural, dar va fi legat funcțional de spitalul existent. O construcție medicală de asemenea complexitate riscă însă să ajungă la recepție cu branșamentele rezolvate pe ultima sută de metri.
Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Lucian Bode au vizitat Institutul în martie 2023. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a inspectat șantierul în iulie și decembrie 2025. Ilie Bolojan a venit în mai 2026, iar Cseke Attila în iunie. Fiecare vizită a adus noi declarații despre importanța națională a proiectului, ritmul lucrărilor și garanția că investiția va fi terminată. Cu toate acestea, în 14 august, ministrul interimar al Sănătății a recunoscut public că noua clădire are probleme tocmai cu racordarea la utilități. „La Institutul Inimii din Târgu Mureș, marți am fost informat că avem probleme legate de racordările la utilități. Am instituit un comandament local la Prefectura județului Mureș și cred că avem speranțe bune că aceste lucruri se vor debloca”, a declarat Cseke Attila, potrivit AGERPRES.
La solicitarea ziarului „Cuvântul liber”, Instituția Prefectului – Județul Mureș a transmis că, pentru alimentarea cu energie electrică, documentația necesară obținerii Avizului Tehnic de Racordare a fost trimisă spre vizare la Brașov, ATR-ul urmând să fie emis cel târziu marți, 18 august. Pentru gaze naturale, amplasamentul Stației de Reglare și Măsurare a fost predat și delimitat, iar platforma necesară instalării acesteia este realizată abia acum. În paralel, au fost începute demersurile pentru încheierea contractului cu operatorul de distribuție și executarea branșamentului.
Nici racordarea la apă nu era închisă: contoarele au fost montate, însă branșamentele urmează să fie realizate după încheierea contractului cu Aquaserv. Prefectura susține că lucrările la gaze și apă ar trebui rezolvate în cursul acestei săptămâni, iar antreprenorul estimează recepția investiției în perioada 24–28 august. Cu alte cuvinte, contractele și avizele pentru utilități sunt împinse până în ultimele zile ale unui proiect cu finanțare uriașă și termen-limită impus de PNRR.
Citeşte şi: Doar 30 din cele 130 de izvoare și fântâni publice verificate în județul Mureș au apă bună de băut
Întrebarea care nu poate fi acoperită de încă un comunicat optimist este simplă: cine trebuia să urmărească aceste racordări și de ce procedurile nu au fost începute suficient de devreme? Cine avea obligația contractuală să solicite avizele, să încheie contractele și să coordoneze lucrările: beneficiarul, proiectantul, constructorul sau operatorii de utilități? Când au fost identificate întârzierile și de ce Ministerul Sănătății a aflat despre ele abia în pragul recepției? Un „comandament” poate grăbi rezolvarea, dar nu poate șterge răspunderea celor care au lăsat problema să ajungă în acest punct.
„Cuvântul liber” a încercat să obțină explicații și din partea conducerii IUBCvT Târgu Mureș. Managerul instituției, dr. Mariana Ciorba, nu a răspuns solicitării noastre până la închiderea ediției. Într-un proiect public de asemenea dimensiune, tăcerea conducerii nu este un răspuns. Mureșenii au dreptul să afle nu doar că situația este „monitorizată”, ci cine a întârziat, ce obligații nu au fost îndeplinite și dacă cineva va răspunde pentru faptul că un spital de peste 770 de milioane de lei a ajuns aproape de recepție fără utilitățile complet rezolvate.
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: