Doi profesori târgumureșeni, Briena Stoica și Bogdan Rațiu, au participat în această lună la European Conference on Educational Research (ECER) 2026, desfășurată la Tampere, în Finlanda, una dintre cele mai importante reuniuni europene dedicate cercetării în educație.
Ambii profesori fac parte din comunitatea MERITO, din cadrul Romanian Business Leaders, fiind premiați de-a lungul timpului pentru activitatea lor în educație. Dincolo de participarea la un eveniment academic internațional, experiența lor vorbește despre o temă importantă pentru școala românească: apropierea dintre cercetarea educațională și practica profesorului de la clasă.
De la clasă la cercetare și înapoi la clasă
Profesorii Liceului UMFST „George Emil Palade” au colaborat cu prof.univ. Kati Keski-Mäenpää de la Universitatea Jyväskylä, din Finlanda și Antoaneta Luchian, de la Liceul Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Lucrarea prezentată la ECER a fost realizată printr-un efort comun, reunind astfel experiențe profesionale și perspective provenite din contexte educaționale diferite. Studiul explorează modul în care participarea profesorilor la un proces ghidat de cercetare-acțiune poate contribui la dezvoltarea lor profesională, la consolidarea reflecției asupra propriei practici și, în cele din urmă, la îmbunătățirea deciziilor pedagogice luate la clasă.
Este o perspectivă importantă într-un sistem educațional în care profesorului i se cere adesea să aplice reforme, metode sau politici construite în afara școlii. Cercetarea-acțiune propune o altă logică: profesorul nu este doar cel care aplică soluții, ci poate deveni cel care își investighează sistematic propria practică, formulează întrebări și contribuie la producerea cunoașterii profesionale.
„Ce înseamnă, de fapt, să educi un copil?”
Pentru Briena Stoica, experiența ECER a deschis mai multe întrebări decât răspunsuri – despre evaluare, autonomie, învățarea de a învăța, dar și despre responsabilitatea școlii într-o societate în care devine tot mai dificil să distingem între informație, opinie și adevăr.
„Keynote-ul lui Hannu Heikkinen despre adevăr și hipernarativitate mi-a rămas în minte tocmai pentru că a ridicat curajos o serie de întrebări pe care trebuie să ni le adresăm: cum să distingem adevărul?, cum să verificăm ceea ce credem? și cât de important este să nu ne închidem în bunkere epistemice în care ne construim propria versiune a realității, pe care să o confundăm, mai apoi, cu adevărul?”, spune profesoara.
Experiența finlandeză nu s-a încheiat însă odată cu lucrările conferinței. Cei doi profesori au continuat cu vizite de studiu și de explorare a sistemului preuniversitar finlandez, facilitate de organizația parteneră Learning Scoop. Pentru Briena Stoica, întâlnirea directă cu școala finlandeză a adus în prim-plan o întrebare fundamentală, uneori acoperită în dezbaterile despre programe, rezultate și reforme: ce înseamnă, de fapt, să educi bine un copil? –
„Am plecat din Finlanda cu multe întrebări despre ce înseamnă, de fapt, să educi un copil. E important să-l împingi mereu spre mai mult, dar este esențial să-l înveți să-și cunoască propriul nivel, să-și fixeze propriile obiective și să-și asume învățarea”, spune Briena Stoica.
Observarea atentă a elevului devine, din această perspectivă, o competență profesională esențială: „Trebuie să înțelegi nu doar ce știe copilul, ci și cum învață, ce îl ajută, unde se blochează, ce îl motivează și de ce are nevoie pentru a merge mai departe. Am înțeles mai bine și de ce rolul profesorului asistent este atât de important într-un asemenea sistem: face parte dintr-o școală care își asumă că nu își permite să piardă potențialul niciunui copil.”
„Avem nevoie de profesori-experți”
Pentru Bogdan Rațiu, participarea la ECER a reprezentat, înainte de toate, o posibilitate de racordare a practicii profesionale din România la marile întrebări și direcții ale cercetării educaționale internaționale – „Deși m-am considerat întotdeauna, înainte de toate, profesor de preuniversitar, o parte din mine rămâne permanent curioasă și dorește să înțeleagă mai mult. De aceea, aleg să investesc din timpul meu pentru a afla ce se întâmplă la nivel internațional în educație”, afirmă profesorul.
Dar cercetarea educațională, consideră el, își găsește adevărata miză atunci când ajunge să influențeze ceea ce se întâmplă efectiv în școli: „Cei prezenți la ECER se află în avangarda cercetării educaționale și este un privilegiu să poți asculta și discuta cercetări de mare relevanță pentru educație.
Dar, pentru ca această cunoaștere să producă schimbare, avem nevoie de profesori-experți capabili să o înțeleagă, să o interpreteze critic și să o transforme în decizii potrivite propriilor clase. Acesta este și unul dintre crezurile pe care le împărtășim în comunitatea MERITO: România are nevoie de profesori-experți, aflați la intersecția dintre practica autentică de la clasă și cercetarea educațională de înaltă calitate.”
Autonomia profesorului nu înseamnă „a face orice”
Una dintre temele urmărite de Bogdan Rațiu la ECER a fost curriculumul și, mai ales, relația dintre politicile curriculare, contextul unei școli și autonomia profesională a profesorului.
O idee care i-a atras atenția este aceea a curriculumului înțeles nu doar ca document sau programă, ci ca proces de „devenire-împreună”: profesorul, elevul, disciplina, comunitatea și sistemul educațional intră permanent în relație, iar o reformă autentică le transformă, într-o anumită măsură, pe toate.
Vizitele în școlile finlandeze au adăugat acestei reflecții o dimensiune concretă. „Autonomia profesorilor pe care am observat-o în școlile vizitate m-a făcut să înțeleg și mai clar că aceasta nu presupune libertatea de a face orice, ci înseamnă capacitatea profesionistului de a lua decizii argumentate, într-un cadru curricular coerent și foarte bine articulat. Cu cât îi cerem profesorului mai multă autonomie, cu atât avem nevoie de mai multă expertiză profesională”, afirmă Bogdan Rațiu.
Ideile care se întorc în școală
În cadrul ECER, Briena Stoica și Kati Keski-Mäenpää au prezentat cercetarea la care au lucrat, iar apoi au continuat sesiunile științifice, dezbaterile și întâlnirile cu cercetători și profesioniști din educație din întreaga Europă. Ulterior, de-a lungul a cinci zile profersorii au luat contact direct cu școli și practici educaționale finlandeze.
Parcursul celor doi profesori târgumureșeni se înscrie și într-o investiție mai amplă a programului MERITO în dezvoltarea profesională a comunității sale: acces la expertiză, resurse și contexte de învățare prin care profesorii să poată deveni experți-practicieni și, la rândul lor, să contribuie la dezvoltarea altor profesori.
Citește și