Categoria: Editorial

Românii nu vor megamoschee în Capitală! Nu vor, şi bine fac! Unii nu doresc nici megacatedrală - dar asta e altă temă, pentru altădată!

Se spune, când este vorba despre cele sfinte, plăcute Domnului, că „măsura omului este lucrarea sa!". Măsură şi lucrare a Domnului şi a slujitorului ei este şi Biserica Ortodoxă din Iernuţeni

Un aspect capabil să umbrească imaginea Românei în faţa străinilor, dar să ne deranjeze şi pe noi, ţine de curăţenia localităţilor, în special de colectarea selectivă şi reciclarea gunoaielor menajere. 

În străbuna noastră vatră românească, un popor crescut, de când se ştie, în cultul eroilor, a cinstit, cum se cuvine, înălţătoarele fapte ale celor care au apărat vatra strămoşească şi au căzut în bătăliile pentru păstrarea hotarului 

La câţiva ani după evenimentele din decembrie 1989, interval în care eram curtaţi şi purtaţi pe braţe, fără a putea desluşi cu claritate dedesubturile comportamentului fratern, „tandreţea" cu Occidentul s-a cam alterat.

Prin anii '80, istoricul Viorica Crişan (acum director al secţiei de Arheologie a Muzeului din Cluj-Napoca), se afla la Muzeul din Miercurea Ciuc, încercând să pună „cap la cap" studiile de până atunci despre dacii din estul Transilvaniei

Dintotdeauna agricultura fără apă a fost imposibilă. Astăzi, când seceta din sudul şi estul ţării provoacă adevărate dezastre în agricultură, apa este aşteptată de la Dumnezeu, fiindcă sistemul nostrum de irigaţii este distrus

Într-o vreme românească, postdecembristă, „cu grave tumulturi în urmă", „aici în pământeana epocă de neguri şi humă", cum ar caracteriza, dacă ar mai fi printre noi

Nici grecii antici, care au experimentat mai multe forme de guvernare şi care au inventat democraţia prin punerea în valoare a acelui „ Vox populi" n-au fost prea încântaţi, în cele din urmă, de aceasta.

Pentru a lichida popoarele, se începe prin a le altera, prin a le şterge memoria. Le distrugi cărţile, cultura, istoria şi altcineva le scrie alte cărţi, le dă o altă cultură, le inventează o nouă istorie. 

Aproape că nu există propunere românească, din 1990 încoace, în Consiliul Local Târgu-Mureş, la care să nu se opună, cu o vehemenţă demnă de cauze mai bune, fără să nu protesteze, ţipând ca din gură de şarpe, consilierii UDMR

Sociologii consideră societatea civilă formată din cetăţeni, asociaţi sub diferite forme, care au aceleaşi interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturi şi interese. 

Cam cu o explicabilă întârziere, am aflat că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, oarecum cu o grabă suspectă, Legea 217/2015, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 31/2002

În perioada postdecembristă, odată cu căderea comunismului, au avut loc multe fărâmiţări de state. Iugoslavia s-a despuiat în părţile componente de dinaintea Primului Război Mondial

„Un uşor zâmbet încremenise pe buzele sale, iar faţa era senină, cu o sfântă expresie de linişte, liniştea datoriei împlinite până la capăt, pe care a iubit-o cu toată dragostea şi credinţa sufletului său luminat de flacăra creaţiei divine"...

Chiar mai crede, oare, domnul Lădariu, că, în România de azi, mai sunt mari patrioţi şi adevăraţi naţionalişti, când, iată, mai-marii noştri guvernanţi fură, pe rupte, iau mită, comit abuzuri, fac falsuri, vâră mâna până la umăr în banii noştri, ne sfidează, prin a lor totală lipsă de ruşine, de bun-simţ şi minimă morală?".

Chiar dacă trăim în vremuri în care preocuparea principală pentru noi o reprezintă asigurarea hranei trupeşti, merită, pentru sănătatea sufletească, să ne înfrânăm de la mâncărurile „de dulce", de la băuturi, de la toate cele lumeşti şi poftele cele rele, pentru ca rugăciunea noastră să fie mai cu înlesnire. 

Afirmam, nu o dată, că una dintre „slăbiciunile" românului este mentalitatea de slugă, de umil slujbaş, care acţionează pe principiul „el m-a pus în funcţie (oricare ar fi aceasta, la nivel judeţean, orăşenesc, comunal), îi sunt dator.

Intensificarea curentului unionist venit mai ales dinspre Basarabia, dar, din păcate, nu în aceeaşi măsură şi dinspre noi, patria-mamă, pare a ne scoate din letargie, obligându-ne, vrând-nevrând, să reflectăm din nou la destinul nostru istoric.

Cea mai recentă, penibilă, emanaţie cerebrală a 32 de parlamentari din tot spectrul politic, inclusiv independenţi, vizează legiferarea unui proiect de dotare a Armatei Române prin donaţii private de la populaţie.

La întrebarea de mai sus, un prim răspuns l-a dat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Prezent la Gala Premiilor Industriei Românești - organizată de revista „Capital" -, acesta a subliniat, printre altele

Un alt fel de politică, cu noul preşedinte ales? În teorie, da, în realitate, „Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie"!

„Canadienii de la «Gabriel Resources» târăsc România în justiţie pentru Roşia Montană" - titrează presa românească şi cea internaţională.

Am apelat la sprijinul istoricilor militari, pe parcursul a trei episoade publicate, pentru a dovedi cititorilor noştri ce sacrificii materiale şi de sânge au fost făcute de către fraţii noştri de peste Carpaţi

Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere" - scria Înaltul Domn al Poeziei și al Limbii Românești, Mihai Eminescu, la 15 august 1870, în poezia „Epigonii".

Că tot se apropie alegerile din 2016 şi din următorii ani, cel puţin o întrebare şi-o poate pune oricare alegător: „aducem" noi, cetăţenii acestei ţări, în urma scrutinului - de la locale, parlamentare, prezidenţiale

Mai an, un ins cu capsa bine pusă, un guraliv cu un roi de fluturi în căpăţână, căruia îi mergea gura ca meliţa şi cam totul îi pute prin această Românie postdecembristă, înjurând, mereu vituperând

Puterea și Averea sunt două lucruri care i-au preocupat întotdeauna pe români, indiferent de condiția socială, de locul în care trăiesc - la țară sau la oraș.

Basarabia e lacrima României!" - stătea scris pe o pancartă purtată, în Piața Universității, de o bătrână în costum popular, venită de dincolo de Prut, în rând cu tineretul basarabean prins în „Marșul lui Ștefan cel Mare". „Basarabia e România!" 

În luna august a anului 1916, în acele vitrege învolburări istorice pentru ţară, România rupea neutralitatea, adoptată timp de doi ani, şi intra în Primul Război Mondial de partea Aliaţilor.