La aproape 60 de ani, dator să ia cele din urmă dispoziții, regele Carol I își scria testamentul. Redăm câteva fragmente apărute în „Universal", la 30 septembrie/12 octombrie 1914: „Alcătuind acest testament gândesc, înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat și care a avut deplină încredere în mine.
Au trecut alegerile și am rămas tot dezamăgit, fiindcă, distinșii candidați la fotoliul prezidențial, în programul lor n-au amintit nimic de cel mai important sector din economia României - agricultura.
Vă asigur, dragi cititori ai „Cuvântului liber", că aceste rânduri, tocmai în perioada de benefică acalmie de după deșănțata campanie electorală pentru alegerea celui care, în decembrie, îi va lua locul,
Dacă tot admitem că România se află sub scutul divinității, atunci, cu siguranță alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 s-au desfășurat sub semnul Providenței.
Ministru de Externe numit doar cu aproape o săptămână în urmă de Traian Băsescu, de voie - de nevoie, doar aparent victimă colaterală în „Diversiunea diaspora" generată de ex-ul Corlățean la ordinele lui Ponta, Theodor Meleșcanu a demisionat.
A rămas, așadar, în trecut, devenind pagină de istorie, și turul al doilea al alegerilor prezidențiale!
Prin Ordinul nr.301/11.11. 2014, al prefectului județului Mureș, dr. Vasile-Liviu Oprea, târgurile de animale de pe raza județului Mureș vor fi redeschise, însă pentru mișcarea interjudețeană a animalelor va fi nevoie de aviz din partea DSVA.
Duminică, 16 noiembrie 2014, va avea loc marea confruntare electorală, ultima şi decisivă pentru alegerea preşedintelui României. Destinul a făcut să trimită în cursa prezidenţială doi oameni faţă de care avem multiple îndoieli.
Ca și în cazul medicilor, uneori ni-i amintim pe ostași nu numai fiindcă ne-ar fi dor de unii dintre ei, ci fiindcă simțim că… trebuie! Având între apropiați și medici, și ostași, deși gazetar echidistant și independent, vă voi comunica, însă, cele ce urmează… cu colțul inimii.
Într-un prezent din ce în ce mai austerizat, în ultimii 25 de ani, în care, din păcate, suntem martorii unui fel de deșertizare spirituală a României, una din rănile care ne dor este și depopularea satelor românești.
Zilele trecute m-a vizitat la redacție un tânăr crescut la casa de copii, în prezent student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș Bolyai", Cluj-Napoca. După ce a absolvit cu brio Seminarul Teologic Ortodox, a susținut examen de admitere la facultate și a fost admis pe locurile fără taxă, cu bursă.
Din capul locului țin să fac o precizare absolut necesară: n-am avut și nu am ceva personal de împărțit cu președintele de azi al Senatului și al Partidului Liberal Reformator, ci cu un anumit fel de ticăloșie politică a celui atât de dispus să sară dintr-o barcă de partid în alta, traseist și cățărător de ocazie, în goană după privilegii, după locuri mai călduțe în această cloacă, în care lui îi este mai cald și mai bine!
Ne aflăm, așadar, în cel de-al 25-lea an de democrație. O perioadă scurtă pentru istorie, dar lungă pentru o viață de om. În tot acest răstimp - c-așa-i viața -, guvernele s-au schimbat, însă, din păcate, obiceiurile (proaste) au rămas.
Așteptată cu emoții indescriptibile, după cea mai mizerabilă campanie electorală postdecembristă, fără îndoială, ziua de 2 noiembrie 2014 va rămâne în istoria României.
La debutul asumat sub ochiul timpului, contând pe prezența sentimentului, talentului și a sensibilității, referindu-mă la cartea de poezie „Magia clipei" și la viziunea acaparatoare a nostalgiei, ca pretext și limbaj, precizam: „Supusă probei cititorului (…), cartea colegului nostru Dorin Borda se află într-o interferență a sentimentelor sub pecetea fascinației, având, ca jaloane, timpul, viața, trecerea, anotimpurile, meditația, istoria!".
În plină campanie electorală _ pentru „prezidenţiale" _ „flaşneta" (purtătorul de «vorbe» al unui candidat), decreta, la un post de televiziune că: „Ăia care nu votează nu contează, când vor veni la vot, atunci o să ne intereseze". Zău?...
Cam prea multe au fost, sunt si, probabil, vor mai fi, din pacate, cedarile paguboase, rusinoase, lovind in demnitatea romaneasca,
Sambata - dimineata, in acordurile imnului secuiesc si ale celui al Ungariei, intonate de cei prezenti (pentru ei Imnul de
O sinteza documentara a Biroului de Presa al Centrului European de Studii Covasna � Harghita privind actiunile unor organizatii