COLONIZĂRILE ÎN ARDEAL – După 1848 – (II)

Ideea principală a planului geografic a fost să se facă colonizările începând de la masivul unguresc, de-a lungul afluenţilor Tisei înspre răsărit, până la izvorul lor. Astfel s-ar fi încopciat masivul unguresc de pe pusta Ungariei cu insulele ungureşti din Ardeal şi Secuime.

Auschwitz – 70 de ani de la eliberare

Joi, 4 iunie 2015, începând de la ora 12, Sala de Oglinzi a Palatului Culturii din Târgu-Mureş va găzdui comemorarea festivă prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz.


 

Istoria – educatoare a sentimentului patriotic

Istoria unui popor este asemenea unei fântâni, din care, generație după generație, se adapă, din faptele și viața spirituală și materială a înaintașilor și prin care se continuă neîntrerupt viața lor spre noi idealuri de realizat.

Au trecut 25 de ani?!

La 6 mai 1990, în urmă cu 25 de ani, avea loc „Podul de flori" de peste Prut. Atunci, dangătul tuturor bisericilor, de pe malul stâng și de pe cel drept al Prutului, după 50 de ani de apăsare bolșevică, după acel „Pahod na Sibir" al fraților noștri basarabeni

Maghiarizare cu gaz metan. Un memoriu din 1914

Pe parcursul timpului, datorită numărului iniţial mic al ungurilor, care încercau să stăpânească teritorii tot mai întinse, a conflictelor militare şi a unui spor natural al populaţiei redus comparativ cu cel al celorlalte popoare din această parte a Europei

IULIU MANIU – REPERE ISTORIOGRAFICE CONTEMPORANE (II)

Monografia istoricului Ioan Scurtu dedicată activităţii politice şi personalităţii lui Iuliu Maniu se distinge printr-un stil elevat, bazat pe claritate şi corectitudine, o informaţie vastă, sprijinită pe o bibliografie pe măsură a temei şi bazată pe o amplă documentaţie de arhivă.

RĂSCOALA LUI HOREA CLOȘCA ȘI CRIȘAN

Răscoala de la 1784 a fost una dintre cele mai mari mișcări sociale din Europa sfârșitului de veac XVIII, în Transilvania a fost cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești.

230 DE ANI DE LA UN FEBRUARIE ÎNSÂNGERAT

Constrângerile nu au fost primite niciodată prea bine de românul însetat de libertate. Pe de altă parte, nici statutul de tolerat în propria țară nu l-a făcut să se simtă împăcat și să accepte de bună voie să devină sclavul ambițiilor de înavuțire ale unor străini de neam și țară.

Avram Iancu – Erou al Națiunii Române!

Miercuri, 25 februarie 2015, Camera Deputaților a adoptat, cu 320 de voturi pentru, 4 împotrivă și 10 abțineri, proiectul de lege, inițiat de Crin Antonescu și Theodor Athanasiu, care prevede conferirea titlului de Erou al Națiunii Române lui Avram Iancu.

Emanuel Gojdu – personalitate românească remarcabilă

La începutul lunii februarie 2015 s-au împlinit 145 de ani de la moartea lui Emanuel Gojdu. Cine a fost și ce a însemnat acest nume în cultura românilor transilvăneni, dar și în cultura Ungariei, a fost relatat de către Maria Bereni, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria.

ISTORIE ȘI URBANISM

Ioan Eugen Man este un caz singular în spațiul mureșean. Preocupările sale de o viață, prin munca riguroasă și temeinică, au dus la materializarea unor proiecte de mare anvergură și consistență, pe un teritoriu unde nu s-au prea îngrămădit mulți să se manifeste în zonă.

Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor: Moldova și Țara Românească. 

Să răsfoim o filă de istorie a primei luni a anului

De o bună bucată de vreme, suntem îndemnaţi, din respectul pe care îl purtăm culturii şi memoriei istoriei neamului românesc, să ne aducem aminte, cu emoţie şi mândrie patriotică, de cele trei semnificaţii ale unei anumite zile din prima lună a anului: 24 Ianuarie.

SIMION C. MÂNDRESCU (1868 – 1947) (I)

Atât Istoria, cât şi Destinul acestei naţii sunt strâns legate de făuritorii ei, de toţi aceia care au pus o piatră la temelia construcţiei însăşi a Statului Român modern, la definirea noastră culturală de astăzi şi, mai ales, de mâine, în raport cu celelalte culturi europene, ori din afara spaţiului european, cu care conjunctural, uneori chiar structural, se interferează.