Categoria: Istoric

Un vânt mirosind a primăvară, a proaspăt, a schimbare, a speranţă, bătea prin toată Europa anului 1848. Era anul în care un tânăr născut la Bârlad în anul 1820, fiul ispravnicului Ioan Cuza, după ce îşi făcuse studiile la Paris

Scrisoarea adresată lui Elie Wiesel, de către Gheorghe Dima, concetăţean din Sighet

Nadia Krujnir Herescu, soţia lui Bâzu Cantacuzino, de o frumuseţe tulburătoare, a debutat în cinematografie la Paris, în anul 1948, în producţia franco-austriacă L'Inconnu d'un soir (Necunoscutul din noapte)

Descendent al unei familii de boieri bogaţi, cu rădăcini greceşti şi rădăcini genealogice în Imperiul Bizantin, Prinţul Constantin M. Cantacuzino Bâzu a fost un as al marilor performanţe aeriene româneşti 

Acum 50 de ani, președintele Franței, Charles De Gaulle (1958-1969) a dat independență Algeriei și a explicat de ce Franța nu poate și nu va putea să-i integreze pe musulmani. Dacă ar ține acest discurs astăzi ar fi aclamat la nivel european.

În cimitirul Bisericii de Piatră din Tg.-Mureş, în apropierea bisericii, se află mormântul colonelului în rezervă Gradu D. Ioan şi al soţiei sale Marie-Theodora - pictor

Vasile Crişan S-a născut la 21 februarie 1856, în localitatea Crişeni, judeţul Cluj. Soţia: Crişan Irina (n. Moldovan). A urmat 7 clase primare. A făcut parte dintr-o familie cu proprietate mijlocie. 

Joi, 19 noiembrie 2015, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu", filiala Mureş, Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI şi Societatea Culturală „Maris Dava" au organizat simpozionul „In memoriam Nicolae Iorga (1871 - 1940)

În istoria României, atât de des şi de dureros sfârtecată de-a lungul timpului, ziua de 14 noiembrie poartă pecetea anului 1878, an în care, după o îndelungată şi grea aşteptare, Dobrogea a reuşit să se unească cu ţara

Am scris de-a lungul anilor despre molima ce s-a abătut peste așezările dintre Târnave, arătând jaful la drumul mare al căutătorilor de comori, iar când afirm lucrul acesta mă refer la acei samsari veniți de aiurea

Cu tristeţe aflăm, zi după zi, că istoria îşi pierde din flacăra care ar trebui să încălzească până la incandescenţă sufletul naţiunii noastre. Fiecare popor trebuie să-şi protejeze şi să-şi cunoască istoria

Cu toate că pe data de 23 septembrie se împlinesc 629 de ani de când Mircea cel Bătrân a devenit domnul Ţării Româneşti, timpul nu a reuşit să şteargă umbra celui care a consolidat economia, armata, administraţia şi biserica

„Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma, cu întristare, văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. 

Tõkés László nu este „eroul revoluţiei de la Timişoara", ci un impostor care s-a folosit de o eroare, care nu a fost înlăturată nici astăzi, pentru a-şi construi o „carieră" de unealtă a extremismului ungarist

Într-o zi din luna lui Gustar m-am întâlnit cu o persoană bună cunoscătoare a istoriei poporului nostru. Este un om simplu, după cum mi-a declarat, care mi-a vorbit multe despre trecutul istoric al poporului nostru.

Patru secole n-au putut să şteargă mişeleasca asasinare a domnului Munteniei, Ardealului şi a întregii Ţări a Moldovei, Mihai Viteazul. 

Trebuie să recunosc că am fost surprins să descopăr într-un fragment de documentar realizat de italieni o perspectivă corectă (cel puţin pe aspectele pe care le voi sublinia mai jos), cu elemente deosebit de interesante, unele inedite, despre războaiele daco-romane din vremea lui Decebal şi Traian.

Ziua Armatei Române, sărbătorită în fiecare an la data de 25 octombrie, readuce în memoria colectivă izbânzile și sacrificiile ostașilor români din trecutul și prezentul țării.

Situaţiile strategice mai importante pe care comandantul român le-a avut de rezolvat în anul 1916 au fost executarea ofensivei în Transilvania, dar şi zdrobirea grupării inamicului pătrunsă în Dobrogea şi apărarea Munteniei.

Pe măsură ce curentul unionist se întețește, și avem în vedere aici acțiunile recente ale fraților noștri basarabeni care „vor să se unească cu Țara", autonomiștii și separatiștii (căci avem destui dintre aceștia și printre români)

Anul acesta s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. Prin unirea acestor provincii românești s-a încheiat procesul de eliberare a românilor

La data de 13 iulie, se împlinesc 87 de ani de la „isprava" automobilistului român Matei Ghica, care, participând la cursa de la Monthery, Franța, din anul 1928

În anul 1921, la Institutul de Arte Grafice „Ardealul", de la Cluj, apărea Dicţionarul Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte ţinuturi alipite, avându-i ca autori pe Constantin Martinovici şi N. Istrati.

Revoltele populare ale țărănimii românești au fost deseori rezultatul tratamentului opresiv, dar și al indiferenței asupra necesităților acestora. 

Slobozit-a Domnul gând mare și înțelept, care și-a făcut cuibar de tainică speranță în mintea domnului nostru Mihai, anume acela de a uni sub un singur sceptru și a aduna laolaltă din largile noastre hotare, sufletul românesc.

În articolul de faţă vom avea în vedere un alt aspect al procesului de maghiarizare a Ardealului, aplicat într-un mod dur de autorităţile maghiare timp de mai bine de două secole şi care a devenit de-a dreptul furibund după 1867

Pe data de 28 Iunie 2015, grupul de elevi „Dacii Liberi", împreună cu membrii Asociaţiei „Noua Dreaptă", Filiala Mureş, au organizat împreună comemorarea a 75 de ani de la răpirea Basarabiei

La data de 2 iulie 1504, s-a stins una dintre făcliile neamului nostru care a ars cu o incandescenţă aproape solară pentru apărarea integrităţii ţării şi dezvoltarea culturii, domnul nostru de legendă, Ştefan cel Mare.

Tricolorul, ca simbol al naţiunii româneşti, apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu