09 mart.
„Transilvania.... prin piețele lumii îmi vine să strig / - câteodată și strigarea e necesară - Transilvania nu e o pierdere, nu e câștig, /Transilvania este și rămâne o țară! ea ne-a fost dată, nu de curând
07 mart.
A ajunge în Împărăţia lui Dumnezeu înseamnă a-ţi desăvârşi fiinţa. Prin post noi nu imităm pe Mântuitorul Iisus Hristos, ci-L urmăm. Îl urmăm prin post, prin rugăciune, milostenie, prin Sfintele Taine şi prin fapte bune. De aceea este foarte, foarte important postul.
07 mart.
„Iisus voia să plece în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis Iisus: Urmează-mi. / Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru. / Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela
04 mart.
A fost odată un bătrân foarte credincios, care-şi câştiga existenţa vânzând tot felul de nimicuri şi vechituri. Oamenii credeau că bătrânul nu are discernământ, căci accepta inclusiv monedele false, fără să protesteze. La fel dacă aceştia îi spuneau că au plătit deja, deşi nu o făcuseră, el îi credea pe cuvânt.
04 mart.
„ŞTEFANE, MĂRIA TA, / Tu la Putna nu mai sta, / Lasă arhimandritului / Toată grija schitului, / Lasă grija sfinţilor / în sama părinţilor, / Clopotele să le tragă / Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
03 mart.
Grecii au avut, ca şi romanii, mulţi zei. Dar când au cunoscut religia creştină au simţit dumnezeirea ei şi mulţi au apărat-o cu sângele lor. Au fost însă şi cazuri, mai ales cu cei care deveneau puternici în stat, care s-au lepădat de credinţa în Hristos, pentru a putea domni cu mai multă tiranie poporul, proclamându-se ei înşişi zei.
03 mart.
„TRANSILVANIA.... Prin pieţele lumii îmi vine să strig / - Câteodată şi strigarea e necesară - TRANSILVANIA nu e o pierdere, nu e câştig, / TRANSILVANIA ESTE ŞI RĂMÂNE O ŢARĂ
02 mart.
Într-un sat din Tirol - o provincie în Austria - un tânăr şi-a pus în cap să facă o trăsnaie ca să-i meargă vestea; şi-a luat câinele de lanţ şi s-a dus cu el la preot, zicându-i: - Părinte am venit să-mi spovedeşti câinele.
02 mart.
1. „PARIOTUL ADEVĂRAT" nu este cel ce se laudă cu trecutul luminos al poporului din care face parte, ci cel care munceşte cu cinste şi devotament pentru binele întregului popor.
01 mart.
Sunt o mulţime de mame îndurerate, cu lacrimi pe obraz, care vin şi ne spun necazurile lor. Iată o întâmplare povestită de Părintele Cleopa despre un fiu care şi-a bătut mama: „Vine o femeie deunăzi cu o mână legată de gât, cade aici şi începe să plângă. - Ce-i, mamă?
01 mart.
„Patria nu-i un om din care să storci / Ce poţi da în bine sau în rău. Patria nu este numai iubirea ce ne ţine la un loc pentru pământul pe care ne-am pomenit şi stăpânirea acestui pământ şi aceleiaşi stări sociale,
28 feb.
Pocăinţa este „întristarea cea după Dumnezeu", care „lucrează pocăinţa spre mântuire, fără părere de rău", după cuvântul Apostolului. Lacrimile, plânsul şi suspinarea sunt semne ale întristării inimii, prin care inima este rănită ca de o săgeată şi astfel izvorăşte lacrimi.
28 feb.
1. „POSTUL" ne face asemenea îngerilor; ne face să locuim cu drepţii lui Dumnezeu; ne înţelepţeşte viaţa. Pentru ca postul să fie bine primit şi vrednic de laudă, nu-i de ajuns numai să ne înfrânăm
25 feb.
Spune Anton Pann într-o poveste că Nastratin Hogea a hotărât să-şi facă şi el în curte un cuptor, ca tot omul. Lucrează el toată ziua, iar până a doua zi îl găteşte. Trece un vecin şi-i spune: - Nastratine, dacă aş fi fost eu în locul tău, aş fi pus gura cuptorului spre Răsărit, nu de alta dar aşa şade mai bine.
24 feb.
Un oarecare credincios a istorisit următoarele: „Eram tânăr student și am fost nevoit să mă duc iarna pe un ger cumplit intr-un oraș aflat la o depărtare destul de mică (întâmplarea a avut loc cu mulți ani în urmă, când nu erau așa de multe mijloace de transport). Pe drum, m-a apucat o amețeală așa de mare, încât n-am mai putut să merg și m-am așezat jos încredințându-mi sufletul în mâna lui Dumnezeu.
24 feb.
Începând cu anul 175 după Hristos, stindardul dac s-a impus ca stindard al majorității legiunilor romane, triumfând și în a doua jumătate a secolului al IV-lea, cu prilejul vizitei la Roma
23 feb.
Se povestește că un om foarte bogat și zgârcit a auzit într-o noapte, în vis, un glas care i-a spus: „Mâine dimineață să te duci la salcia dintre dealuri și să faci săpături, că vei găsi o mare comoară". Cum s-a trezit, omul nostru nici n-a așteptat să se facă bine ziuă și, cu târnăcopul și cazmaua în spate, a mers mai mult alergând spre locul cu pricina.
22 feb.
Povestește cineva că un oarecare monah pe vremea când se afla în lume arsese un turc într-un cuptor, deoarece turcul îl junghiase pe tatăl său. După aceea omul s-a pocăit, s-a dus la mânăstire, a devenit monah și și-a pus o rânduială duhovnicească bună. Însă, zi și noapte îl ruga pe Dumnezeu să îngăduie să fie ars.
22 feb.
Aceasta scrisoare a fost scrisă de către un pensionar din Vrancea către nepotul său, cu puține săptămâni înainte să moară.
21 feb.
Dumnezeu nu caută nici la ceea ce este, nici la ceea ce are omul în această lume, nici cum se îmbracă, nici ce mănâncă, nici cum e văzut de alții. Dumnezeu caută numai și numai la inima omului. Altfel spus, pe Dumnezeu nu-L câștigi cu agoniseala cea dinafară, ci cu buna sporire a celor dinlăuntru, cu îmbogățirea în duh și în adevăr.
18 feb.
Călătoreau odată trei femei şi deodată văd înaintea lor, într-o groapă, o femeie ce căzuse acolo. Spre suprinderea lor, şi-au dat seama că pe acea femeie o cheamă Fericire. Atunci prima femeie îi spune: - Fericirea mea, vreau să mă faci frumoasă! Şi îndată s-a transformat într-o femeie frumoasă şi, fericită, a plecat.
17 feb.
Povestea părintele Paisie de la Sihla că erau odată doi moşnegi şi voiau să meargă la Ierusalim. Unul s-a îmbolnăvit pe drum şi s-a întors, iar celălalt a mers mai departe, şi s-a sfărâmat corabia cu el şi a pierdut totul şi a trebuit să se întoarcă şi el. Dar şi-a amintit că celălalt îl rugase tare să-i aducă o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci.
16 feb.
Povestea un părinte că a cunoscut o familie care avea un copil, desigur alintat, făcându-i-se toate voile. Mama a murit și tatăl a rămas singur cu băiatul. Tatăl avea o situație bună. După ce băiatul s-a căsătorit, i-a amintit tatălui că aveau două case la țară și ar trebui să le vândă, că ei nu mai merg pe acolo.
16 feb.
Știți povestea Exodului, nu? După vreo patru secole de sclavie petrecute de „fiii lui Israel" în pământ egiptean, Dumnezeu își aduce aminte de legământul făcut cu Avraam și hotărăște să-i scoată pe iudei din Egipt
15 feb.
Maria, o femeie foarte credincioasă, se întoarce într-o seară de la sfânta slujbă, de la Biserică, și ajungând în fața ușii casei sale, aude vocea lui Dumnezeu, care i se adresează astfel: - Maria, știu că ai avut un trai greu, că soțul tău, care n-a prea fost ușă de biserică, a trecut la cele veșnice și ai rămas văduvă.
15 feb.
„Dacă prin inimă aparținem familiei și mai ales lumei și iubitoarei noastre mame, tot prin inimă aparținem PATRIEI noastre, ROMÂNIEI, această mamă milenară a tuturor; ea este mult mai în suferință
14 feb.
Se spune că un om a vrut să salveze un pui de pisică dintr-o groapă în care căzuse. S-a aplecat și cu mâna a încercat să apuce pisoiul și să-l tragă afară. Animalul, speriat, și-a scos ghearele și a zgâriat mâna salvatoare. Omul n-a renunțat. A încercat din nou. Pisoiul a reacționat la fel.
11 feb.
Ziarele mexicane relatau pe la începutul celui de-al XX-lea secol, următoarea faptă sub titlul „curiozități". Într-o casă locuită de o familie originară din Anglia și emigrată în Mexic de mai mulți ani creștea un papagal frumos care stârnea curiozitatea copiilor, mari și mici.
10 feb.
Un vânător iubea să cutreiere pădurile și țarinele după vânat. Odată, urmărind îndelung prada, a urcat pe un munte înalt și, ostenit, s-a așezat pe o piatră mare să se odihnească. Văzând un stol de păsări ce zburau de pe o culme pe alta, a început să se gândească: „De ce Dumnezeu nu a dat aripi omului, să poată zbura?".
10 feb.
Azi plângem moartea prietenului nostru drag „BUNUL- SIMȚ", care a existat între noi timp de mai mulți ani. Nicio știință exactă nu știe câți ani avea, întrucât datele despre nașterea lui s-au pierdut de mult