Categoria: Spiritual

„OMUL SMERIT are totdeauna odihnă, fiindcă nimic nu poate să-i tulbure mintea. NU orice sihastru este smerit, dar cine este smerit, acela este sihastru.

„OMUL, din generaţia adamică, cunoscând „binele" şi „răul", adică preferând dualitatea şi duplicitatea, în locul unităţii şi al comuniunii, se descoperă pe sine ca fiinţă separată de Dumnezeu

„Este o binecuvântare ca omul să-şi verifice corect timpul, să găsească puţin timp să se odihnească în rugăciune, să-I consacre puţin timp lui Dumnezeu şi să înveţe să se roage.

Spune povestea că, mai demult, se omorau bătrânii, că ziceau că numai mănâncă degeaba. Până-ntr-o zi, când a venit un necaz mare în ţară, că a pierit tot rodul câmpului. Era gata-gata lumea să şi moară de foame, că nu le mai rămăsese nici sămânţă de semănat.

„POPORUL ROMÂN ARE ÎN FIINŢA SA O ADEVĂRATĂ VOCAŢIE DE PACE. La noi nu se cunosc războaie de asuprire şi nedreptăţire a altora, ci numai războaie de apărare a fiinţei naţionale, a gliei străbune şi a credinţei celei drepte, moştenită din neam în neam. 

„În Sfânta Biserică îl vom cunoaşte pe Dumnezeu, vom trăi viaţa în Hristos şi îl vom dobândi pe Duhul Sfânt. Sfântul Ignatie Teoforul zice: «Unde este Hristos, acolo este şi Biserica Universală».

Am citit despre un om care s-a dus într-o biserică, obosit fiind şi în căldură, a adormit fără să poată asculta cuvântul Evangheliei. Căldura din biserică i-a deranjat pe mulţi, iar unul dintre credincioşi a deschis un geam să mai intre aer. Odată cu aerul proaspăt, a intrat şi o muscă, care s-a dus drept la omul nostru care dormea, nelăsându-l în pace până ce l-a trezit…

Un preot militar, în timpul războiului, primise sarcina de a cenzura scrisorile trimise acasă de soldați. În noaptea dinaintea atacului asupra liniilor inamice, sute de oameni au scris rudelor rămase acasă, cerându-le să se roage la Dumnezeu și să-i scape cu viață din încleștarea luptei.

„Ca și dragostea de Dumnezeu, dragostea de aproapele, prieten sau vrăjmaș nu are limite. Omul care iubește pe Dumnezeu se unește cu El, după cum Dumnezeu se unește cu omul îndumnezeindu-l și păstrându-l în Sine

Un zgârcit s-a dus în vizită la un alt zgârcit. A luat cu el un pește decupat din hartie și o ceașcă plină cu apă în loc de ceai.

Cel de-al doilea zgârcit nu era acasă, așa că l-a întâmpinat nevasta lui. Aceasta a luat darurile, a mulțumit și l-a invitat să se așeze. Apoi a chemat slujnica să aducă o ceașcă de ceai goală și l-a poftit să bea ceaiul. A mai făcut cu mâinile un semn în formă de cerc și l-a poftit să mănânce plăcinte.

„PRIN MIHAI EMINESCU POEZIA A URCAT PE CELE MAI ÎNALTE CULMI ALE ACESTUI VEAC. GENIALITATEA ȘI TALENTUL ARTISTIC DEOSEBIT L-AU AȘEZAT PE UN LOC DEMN

1. „MILĂ VOUĂ ȘI PACEA ȘI IUBIREA SĂ SE ÎNMULȚEASCĂ" - „Iubiților, punând toată râvna să vă scriu despre mântuirea cea de obște, simțit-am nevoie să vă scriu și să vă îndemn ca să luptați

Doi comercianți își aveau prăvăliile așezate una în fața alteia. Invidia i-a dus la o dușmănie de moarte. Fiecare credea că celălalt îi fură clienții.

Într-o zi, unul, care voia să facă o spovedanie bună, dar nu știa cum să se împace cu dușmanul de peste drum, s-a dus la preot și l-a rugat pe acesta să-i dea o soluție pentru problema lui de conștiință.

Erau doi ologi care cerșeau la drum. În vremea aceea, s-a pornit un alai bisericesc cu o icoană făcătoare de minuni. Un credincios, văzând pe cei doi ologi, le-a zis:

- Ca să vă tămăduiți de neputința voastră, stați în calea acestui alai sfânt și icoana făcătoare de minuni are să se milostivească și de voi.

„Adevărul este unul singur, nealterat, concret și imuabil. Dar omul este în schimb acela care se plimbă mereu între acest adevăr și iluziile lui. Păcatul se află aici nu atât din ignoranță, cât în minciuna deciziei luate fără frica de Dumnezeu. 

Un cunoscut profesor călătorea odată prin țară cu un vizitiu, care era un bețivan înrăit. Șezând lângă el pe capră, încercă să-i deschidă ochii asupra viciului său. Dar vizitiul răspunse:

- Ei, domnule profesor, obișnuința și ispita sunt prea mari.

O clipă mai târziu, caii se speriară și vizitiul se strădui din greu să-i țină în frâu. După ce i-a liniștit, profesorul i-a spus:

- Dacă dumneavoastră nu ați fi putut ține în frâu caii, dar ați fi știut că eu pot, ce ați fi făcut?

„Celui ce se teme de Domnul bine îi va fi; întru cele mai de pe urmă și în ziua sfârșitului său va afla har. Temerea de Domnul este dar de la Dumnezeu și îndreaptă pe om pe căile iubirii.

În sudul Franței, la Avignon, în Evul Mediu s-a construit o jumătate de pod peste râul Rhone. Pe malul stâng al râului era regatul german, iar pe malul drept se afla regatul francez.

„Era odată în ținutul Uz un om pe care îl chema IOV și acest om era fără prihană și drept; se temea de Dumnezeu și se ferea de ce este rău. Și i s-au născut șapte feciori și trei fete. 

Trăia odată un om. El avea trei vise: să aibă un loc de muncă bine plătit, să se căsătorească cu o femeie frumoasă și să devină celebru în lume. Într-o iarnă geroasă, omul mergea în grabă pentru un interviu la o anumită companie. Dintr-o dată, chiar în fața lui a căzut un om în vârstă. 

„Iisus a zis: Eu sunt ușa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. Furul nu vine decât să fure și să junghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug să aibă.

Se povesteşte că un om avea un câine, iar acesta avea grijă de casa şi de grădina lui. După un timp, câinele a îmbătrânit, iar stăpânul a gândit astfel: „Pentru ce să-l mai ţin?" Şi a decis să-l înece. Stăpânul a luat câinele cu el pe o luntre, i-a legat de gât o piatră grea şi a vâslit până la mijlocul râului.

„IISUS a chemat la Sine pe cei doisprezece Apostoli şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate. Şi le-a poruncit să nu ia nimic cu ei, pe cale, ci numai toiag.

O fabulă orientală spune că doi cerşetori trăiau într-o pădure, în apropierea unui sat. Unul era orb, iar celălalt nu avea picioare. Trebuie spus că cei doi cerşetori erau în competiţie, având aceeaşi profesie, cerşeau de la aceeaşi oameni şi pentru acest lucru erau permanent supăraţi unul pe celălalt.

Se spune că un bărbat ce suferea de depresie a consultat un psihiatru care i-a recomandat, ca remediu pentru boala lui, să călătorească. - Călătoresc mereu şi văd că nu are niciun efect. - Un pahar de vin băut la o petrecere veselă ţi-ar putea fi de ajutor, zise psihiatrul.

„Fiul meu, nu uita învăţătura mea şi inima ta să păzească sfaturile mele / Căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire ţi se vor adăuga. MILA şi ADEVĂRUL să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău