„Să nu socoteşti că Dumnezeu are nevoie de slavă. Vrea, însă, să fii vrednic de slavă. Dumnezeu nu se uită la fapte, ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult, când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu este puţin, când oamenii iubesc mult. OM DESĂVÂRŞIT este acela care iubeşte adevărul şi dreptatea, care Îl iubeşte pe Dumnezeu ".
Când pleca dimineaţa la treabă, un bărbat voinic şi tânăr, în loc de altă vorbă, zicea: „Mă tem că nu vom izbuti…" Când începea să mănânce, îşi arăta îndoiala: „Mă tem că mâncarea aceasta are să-mi facă rău…" Dacă un cerşetor întindea spre el mâna, omul nostru nu-i dădea nimic, ci numai şoptea: „Mă tem că mă înşeală..." Iar când cineva îi vorbea despre mântuirea sufletului, el, de asemenea, îi răspundea: „Mă tem că-i o înşelare..."
Până într-o zi, când preotul, stând cu el de vorbă, îi zise:
-Dumneata spui aceste vorbe: „Mă tem că..." tocmai unde nu trebuie, şi nu le spui unde trebuie.
„George Emil Palade a fost invitat la Academia Pontificală din Roma, unde Papa Ioan Paul al II-lea i-a înmânat un colan. Şi când i-a pus colanul la gât, el i-a spus Papei: „Preasfinţite părinte, dar eu sunt creştin ortodox, să ştiţi!". „N-are importanţă, dragă, la câte ai făcut pentru umanitate, depăşeşti orice graniţă a confesiunii".
- Caut un tânăr, care să îngrijească de animalele mele, zise ţăranul Vasile vecinului său, pe care tocmai îl întâlnise pe uliţa satului. Ştii cumva un tânăr harnic pentru aşa ceva?
- Da, ştiu. Îl vezi pe tânărul acela care tocmai acum a ieşit de la vecinul? Chiar acum caută un loc de muncă.
După un timp, cei doi s-au întâlnit din nou şi vecinul l-a întrebat:
- L-ai angajat pe tânărul de care am vorbit?
Un om suferea din cauza purtării aspre a șefilor săi. Acest lucru amenința să-l umilească și să dea impresii greșite despre caracterul său. Un preot l-a primit, a pus lucrurile la punct și i-a făcut o radiografie sufletească foarte corectă:
- Ești bun, sensibil, pașnic, ești mielul lui Dumnezeu. Dar, când cei din jur se poartă aspru cu tine, ripostezi înlăuntrul tău și, atunci, ei te judecă greșit și nu te înțeleg. În schimb, când te iau cu binișorul, ești capabil de lucruri atât de bune, încât toți rămân surprinși.
„Mă eliberez în fața lui Dumnezeu și a voastră de toate îndatoririle și închinăciunile de până acum. O viață avem, români, și o cinste; deșteptați-vă că am dormit destul".
Se povesteşte că într-o pădure se ruga un călugăr. O femeie trece grăbită, îl calcă pe picioare şi pleacă mai departe. Era semi-întuneric în pădure şi nu văzuse pe ce călcase. După vreun sfert de oră, când abia îi trecu călugărului supărarea, acesta începu iar să se roage.
„Ştiţi ce face cerul să fie cer? Comuniunea cu Dumnezeu. Dar ştiţi ce face iadul să fie iad? Este separarea de Dumnezeu".
Într-o zi, un oarecare zise Sfântului Nicodom (Aghioritul): - Voi, creștinii, spuneți că Dumnezeu este oriunde. Dacă e așa, de ce te mai duci la Biserică, că oricum El este peste tot?...
„...Prin Dumnezeu înțeleg existența absolută, infinită, adică substanța alcătuită dintr-o infinitate de atribute, fiecare dintre ele exprimând o esență eternă și infinită..."
Mamaia, ca orice staţiune care se respectă, are şi ea legenda ei, o legendă misterioasă. Legenda spune ca Mamaia a fost o moldoveancă, soţia unui viteaz român omorât de turci în luptele care se purtau în acele vremuri tulburi...
Aşa cum era firesc, primul popas duhovnicesc pe care îl facem după ce coborâm pe pământul Athosului, după o scurtă călătorie, dar foarte plină de adrenalină datorită modului în care domnul Ionel
„Prima seară de Crăciun a anului 1935 a fost una binecuvântată de Dumnezeu şi adânc simţită de toată familia. Să dea Dumnezeu ca să putem petrece încă de multe ori împreună cu familia astfel de seri
Un părinte cu viaţă sfântă şi înzestrat de la Dumnezeu cu multe daruri, aflându-se la rugăciune în biserică, cu mai mulţi oameni, pe când tămâia biserica şi credincioşii, ajungând în dreptul unei femei, nu a tămâiat-o, dar mai încolo, unde era un scaun gol, a tămâiat de trei ori acel scaun şi apoi a continuat cu restul bisericii...
„DUMNEZEU îşi actualizează potenţialul infinit prin experienţa noastră; DUMNEZEU TRĂIEŞTE ÎN UNIVERSUL FIZIC PRIN NOI. Experienţa noastră este experienţa Sa
Un grup de oameni de succes, la apogeul carierei lor, toți având joburi și poziții sociale de invidiat, mașini și case, au făcut o vizită unui fost profesor. Discuția a alunecat treptat spre cât de stresantă și obositoare e viața zi cu zi....
Cu o zi înaintea nunții, mirele îi spune discret preotului care urma să oficieze slujba: - Uite, părinte, hai să ne înțelegem. Îți dau o sută de lei dacă schimbi puțin jurămintele. Aș aprecia foarte mult dacă nu mai spui partea aia în care trebuie să jur că o s-o iubesc, respect și că o să-i fiu devotat pentru tot restul vieții.
„Omul secolului XXI, trebuie să integreze religia în cultură și știință. O religie care nu integrează cultura și știința nu este adaptată timpurilor noastre. Eu cred în Dumnezeul cel viu! Dumnezeu pe care îl simt
Tare cald mai era! Aerul unduia de-a lungul drumului, ca valurile mării. Nici țipenie de om, nici un câine, nici o pisică, nici orătăniile și nici păsările nu se făceau văzute. Din umbra, și ea fierbinte, a copacilor, doar mirosul de frunzeși ierburi dogorâte de soare se înălța spre cerul cenușiu de atâta căldură.
„Doamne, dă-ne înțelegerea capabilă să vedem iubirea Ta în lume cu tot falimentul oamenilor, dă-ne credința necesară de a avea încredere în bunătatea Ta, cu toată slăbiciunea și ignoranța noastră
Un sătean era certat cu un altul. Diavolul îi puse în minte gândul să ucidă pe cel cu care se dușmănea. Celălalt, care era un om credincios, când se duse la spovedit, spuse părintelui despre această vrăjmășie.
Preotul îi spuse că nu va putea să se împărtășească, decât numai dacă se împacă cu dușmanul său.
Omul merse atunci la cel cu care era certat și-i zise:
- Iată, prietene, am venit să-ți cer iertare și să mă împac cu tine, că vin Sfintele Sărbători și aș vrea să mă împărtășesc.
Un camion plin cu pietre ieşi din carieră şi coti în drumul naţional, care mergea abrupt în jos. Maşina prinse viteză; când şoferul călcă frâna, observă cu groază că aceasta nu mai funcţiona. Trase repede frâna de mână, dar nu-i folosi prea mult. Şoferul încercă să cupleze într-o viteză mai mică, dar în zadar; viteza era prea mare! După o uşoară curbă, apăru în faţa lui o maşină sport, care mergea încet. Distanţa dintre ei se micşora tot mai mult.
Despre un om bogat, care trăia departe de Dumnezeu, se spune că într-o noapte a avut un vis. Părea că venise îngerul Domnului la el și îi adusese o haină albă și foarte frumoasă. Voia să i-o dăruiască fără plată. Dar omul răspunse:
- Nu am nevoie, eu sunt bogat, am destule haine și n-am nevoie de aceasta.
- Da, știu că ești bogat și ai haine multe — zise îngerul, dar fără haina aceasta ești pierdut. Și în clipa aceia îi arătă și chipul sufletului său care era trist și îmbrăcat într-o haină zdrențuită și urâtă.
În seara din Ajunul Crăciunului a anului 1968, cei trei astronauți: James A. Lowell, William A. Anders și Frank Borman, care au format echipajul lui APOLO 8, de la o distanță de 69 de mile de Lună
Apărătorul Tirolului, Andrei Hofer, a căzut prizonier prin trădare în mâinile soldaţilor lui Napoleon Bonaparte, care a hotărât să fie dus la Mantova şi acolo să fie împuşcat. Într-o seară, în drum spre locul de execuţie, au făcut popas la un han. Andrei a fost închis şi păzit de soldaţi. Pe timpul nopţii s-a trezit din cauza unui miros înţepător şi şi-a dat seama că este vorba de un incendiu.
Cineva povestea astfel: „Într-o zi, eram trist. Cugetam la greutăţile vieţii şi avusesem şi o suferinţă, venită de la oameni. Şi iată că pe uşa casei mele se ivi prietenul care totdeauna ştia să biruie tristeţea. Îmi zise:
- De ce eşti trist?
Îi spusei de ce. El, surâzând, îmi zise:
- Hai să cumpărăm puţină fericire.
„Este cineva acolo? Aceasta este o întrebare fundamentală. Dacă Dumnezeu nu există, căutarea Lui nu are nici un sens. «Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă în El că există».
Există o istorisire foarte mişcătoare, despre un cunoscut slujitor al lui Dumnezeu care şi-a pierdut tânăra soţie. În primele momente ale doliului, micuţa lui fiică a venit la el şi l-a întrebat de ce mai trebuie să murim, dacă Domnul Iisus a murit deja pentru păcatele noastre.
Preotul a aşteptat până când avea să găsească ilustraţia cea mai potrivită pentru a ajuta mintea ei fragedă să înţeleagă ce a făcut Dumnezeu pentru noi. În drum spre ceremonia funerară, maşina lor a ajuns în spatele unui autotren uriaş. Atrăgând fetiţei atenţia asupra autotrenului, preotul s-a uitat la micuţă şi a întrebat-o ce anume ar prefera să treacă peste ei: autotrenul sau umbra lăsată de autotren pe şosea?
În Ardeal, locuia un bătrân de vreo ...ceva ani, căruia i s-a dus vestea în toată țara pentru vitalitatea și puterea sa la o vârstă înaintată. Un reporter, vrând să afle secretul enegiei sale debordante, într-o zi îl întrebă:
-Bunicule, care este taina tinereții matale, cum de ești atât de „virgonț" și roșu în obraji la etatea asta?
Nicio persoană care intră pe scena vieții umane nu poate evita realitatea morții. Fie că suntem scunzi sau înalți, grași sau slabi, inteligenți sau deloc inteligenți, bogați sau săraci, stafia morții nu ține cont de nimeni, absolut de nimeni. Persoana cea mai bogată care trăiește pe pământ, precum și cea mai săracă, vor ajunge în același loc: la câțiva metri sub pământ! De moarte nu putem scăpa oricât ne-am feri și am căuta să fugim. Nimeni nu scapă. Și ferice de cine a fost robul lui Dumnezeu și nu robul păcatului și al demonilor. Iată cum vine moartea frați creștini, la unii într-un fel, la alții în alt fel.